Cartea cu delfini. Convorbiri cu Ana Blandiana

Serenela Ghiteanu

Aveam 25 de ani cand m-am apucat, ca-n Voltaire, sa-mi lucrez gradina si cand am descoperit ca tot ce e firesc e miracol. Cred ca este cea mai mare descoperire pe care am facut-o in viata. In afara de sentimentul ca nu sunt niciodata singura, aceasta recunoastere continua a minunii este pentru mine definitia lui Dumnezeu. Inrudirea mea cu Eminescu si Blaga este de natura mai mult spirituala decat stilistica. Asa cum toata lumea observa in copilarie ca seman cu bunicul, desi el era un taran batran, iar eu o fetita nascuta la oras, sunt mandra ca seman cu ei, desi apartinem fiecare altui fragment al istoriei poeziei, pentru ca, de fapt, nu paginile, ci sufletele noastre seamana. Cred ca a fi liber oricand si oriunde inseamna a gandi totul cu propriul tau cap, a supune totul spiritului tau critic, fara a accepta controlul nici unei cenzuri, oricat de corecte. Libertatea este refuzul fiecarui om, in fiecare clipa, de a lasa pe altul sa gandeasca in locul sau. Eram destul de mica atunci cand mi-am dat seama ca este mult mai simplu sa fii bun decat sa fii rau. Am avut intotdeauna un fel de mirare amestecata cu mila fata de cei ce faceau rau, cand asta presupunea efortul de a-l face. Cu timpul, am ajuns sa cred ca omul - care se naste bun - trebuie doar sa aiba grija de acest dar primit la nastere, sa nu-l piarda, sa nu-l degradeze, sa-l exerseze ca pe orice talent care, neexersat, dispare. - Ana Blandiana Daca mi-ar fi ingaduit, in dorinta de a-i gasi scriitoarei o definitie catusi de putin potrivita, sa folosesc termenul ce mi se impune, as recurge la unul usor de calificat ridicol ori impropriu, de nu si ireverentios: as spune ca Ana Blandiana e un delfin. Ca si faptura delfinului, scrisul Anei Blandiana e aerodinamic, cu totul menit vitezei si inaintarii; gratiei si saltarii. Jucaus bland, prietenos, sprinten; arcuit, precis; si cat se poate de misterios. Asa si vocatia Anei Blandiana. Anevoie e a hotari daca-i mai cu seama semnatara unor texte pline de farmec, ironico-emotional-melancolice, sau o forta virulenta, o clarvazatoare, o mesagera a dreptatii. - N . Steinhardt