Nostalgia dupa absolut

GEORGE STEINER

Traducere si note de Ciprian Jeler

in cadrul CBC Massey Lectures, George Steiner a tinut o serie de cinci conferinte reunite sub titlul Nostalgia dupa absolut, in care a examinat golul moral si emotional lasat de declinul sistemelor religioase consacrate in cultura occidentala, precum si mitologiile "alternative" care au umplut acest gol: marxismul, psihologia freudiana, antropologia lui Levi-Strauss si diverse mode marcate de irationalism (drogurile psihedelice, ocultismul, doctrina zen, ufologia).

"Nu am nici dorinta, nici competenta de a oferi observatii tehnice, de exemplu, asupra teoriei marxiste a plusvalorii, asupra modului freudian de a intelege libidoul sau Se-ul, asupra logisticii complicate a relatiilor de rudenie si a structurii lingvistice in antropologia lui Levi-Strauss. Nu sper decat sa va atrag atentia asupra anumitor trasaturi si gesturi puternice si recurente care se regasesc la toate aceste teorii -stiintifice-. Vreau sa sugerez ca aceste trasaturi reflecta in mod direct conditiile lasate in urma de declinul religiei si de o adanca nostalgie dupa absolut. Aceasta nostalgie - atat de profunda in majoritatea dintre noi, cred - a fost direct provocata de declinul omului si al societatii occidentale, precum si al stravechii si grandioasei arhitecturi a certitudinii religioase. Mai mult ca oricand, astazi. . . tanjim dupa mituri, dupa o explicatie totala: tanjim dupa o profetie garantata." - GEORGE STEINER

GEORGE STEINER (n. 23 aprilie 1929, Paris - m. 3 februarie 2020, Cambridge), scriitor si lingvist franco-anglo-american, cunoscut marelui public in special ca eseist, critic literar si filozof. Dupa o bursa Rhodes la colegiul Balliol, s-a alaturat, in 1952, echipei editoriale de la publicatia The Economist. in 1956 a fost ales membru al Institutului de Studii Avansate Princeton. Dupa ce a predat la catedrele universitatilor din Innsbruck, Cambridge si Princeton, a ajuns, in 1974, profesor de engleza si literatura comparata la Universitatea din Geneva, unde a ramas pana in 1994, cand s-a pensionat. De atunci, a sustinut numeroase conferinte in toata lumea si a predat la Oxford si la Harvard. Universalismul sau cultural i-a determinat pe unii sa-l compare cu Stefan Zweig, Michel de Montaigne si Erasmus din Rotterdam. A primit numeroase premii, printre care Guggenheim Fellowship si Chevalier de la Legion dHonneur. A fost distins, de asemenea, cu ordinul Commandeur dans lordre des Arts et des Lettres. A fost membru al Academiei Britanice, iar in 1999 a obtinut Premiul Truman Capote pentru intreaga activitate. in eseuri, a abordat subiecte din domeniile teoriei lingvistice, teoriei traducerii, filozofiei pedagogice, filozofiei politice etc. Selectie de lucrari: Tolstoy or Dostoevsky: An Essay in Contrast (1960), The Death of Tragedy (1961; trad. rom. Moartea tragediei, Humanitas, 2008), Anno Domini: Three Stories (1964), Language and Silence: Essays 1958-1966 (1967), In Bluebeards Castle: Some Notes Towards the Redefinition of Culture (1971; trad. rom. in castelul lui Barba-Albastra: Cateva insemnari pentru redefinirea culturii, Humanitas, 2013), Extraterritorial: Papers on Literature and the Language Revolution (1972), After Babel (1975; trad. rom. Dupa Babel, 1983), Heidegger (1978), The Portage to San Cristobal of A. H. (1981; trad. rom. Procesul de la San Cristobal, Humanitas, 2009), Real Presences: Is There Anything in What We Say? (1989), Errata: An Examined Life (1997; trad. rom. Errata: O autobiografie, Humanitas, 2008), Grammars of Creation (2001; trad. rom. Gramaticile creatiei, Humanitas, 2015), Lessons of the Masters: The Charles Eliot Norton Lectures 2001-2002 (2003; trad. rom. Maestri si discipoli: Prelegerile "Charles Eliot Norton" 2001-2002, Humanitas, 2011), Nostalgia for the Absolute (2004; trad. rom. Nostalgia dupa absolut, Humanitas, 2021), The Idea of Europe (2005), My Unwritten Books (2008).